10. Singurătatea în Doi (IV)

”Singurătatea în doi este cea mai grea.” (Marc Levi)

Spuneam ieri că vom rezolva o problemă care, mai nou, pentru generația ”I-Phone”, reprezintă o sursă de singurătate.

Am concluzionat în postarea anteriaoră că e nevoie de curaj pentru a te angaja într-o relație adevărată. Eu mă întreb câți din noi am dat dovadă de acest curaj. Tocmai de aici se naște problema noastră: lipsa de curaj de a te aventura într-o relație adevărată cu o persoană, te împinge spre o relație ”ușoară”,  ”fără risc”, în care nu e nevoie să devii vulnerabil, o relație cu obiectul (în detrimentul persoanei).

În mileniul trei am fost învățați să iubim mai mult obiectul decât omul. Astfel, obiectul  a devenit un ”măr al discordiei” rupând legătura dintre om și om. Mai mult ca oricând, relația interumană este influențată, condiționată și chiar construită pe obiect. Relații de prietenie din interes (material, clar), căsătorii din interes, care se termină prin a-i separa pe cei doi definitiv și iremediabil (de cele mai multe ori). Mai țineți minte postarea ”Culmea depersonalizării”? Omul ca anexa, accesoriu al obiectului. La această situație se ajunge prin relația pe care omul și-o asumă cu obiectul.

Relația cu obiectul devine reală atunci când ne acceptăm unul pe altul pentru ”ceea ce avem” și nu pentru ”ceea ce suntem”. Dacă Dumnezeu, în momentul în care Și-a dat seama că ”nu este bine ca omul să fie singur”, ar fi creat I-Phone-ul atunci am fi privit ca ceva normal atașamentul omului modern față de obiect. Dar, Dumenzeu a creat om din om, tocmai ca relația dintre ei să fie perfectă, completarea lor să fie suficientă unul cu celălalt, fără să mai aibă nevoie de obiect.

Iată o adevărată problemă a vremii noastre. Cum o rezolvăm? Asta ne interesează!
Cea mai sigură și adevărată metodă de a rezolva problema relației dintre om și obiect, este să ne îndreptăm toată ființa înspre Singurul Om Adevărat, Iisus Hristos. El este Omul Frumos cu desăvârșire, în El nu este umbră de greșeală, nici un strop de răutate, nici lucruri ascunse care ne-ar ține departe de a intra în relație. El nu ne va trăda, putem avea încredere deplină pentru că ne iubește cu adevărat. El este Cel care ne-a iubit primul, EL care și-a riscat viața, chiar murind pentru noi.

Avem curajul să întrăm în relație personală cu Singurul Om Frumos?

P.S. Nu am nimic împotriva I-Phone-lui, dar este exemplul cel mai ușor de înțeles de toți :)