”SĂ FIE LUMINĂ!”
……
Pacea și-a
făcut prezența.
El este Cel
despre care,
Scrisu-s-a
că-i Cel mai Mare.
« -Am
venit să-Ți fac Voirea,
Cea din
veșnicii născută.
Să-ți ascult
pân’ la-mplinire
Voia-ți
sfântă și plăcută! »
Liniștea-mpletită-n
soare
Este pentru
toți onoare.
Cei prezenți
la închinare,
Așteapt-acum
Marea 'ntrebare.
« -Cine
pentru noi va merge,
Ca pe Om să
îl dezlege
Din a morții
fărdelege ?
Cine pentru
noi se duce
Să se suie pe
o Cruce.
Pe un deal,
departe, rece.
Și să moară
pe pământ.
Să cunoască
un mormânt,
Să coboare
în adânc.
Să ridice din
mormânt,
Pe tot omul
ce-a fost sfânt
In trăirea pe
pământ,
Ascultând
de-al meu Cuvânt.
Și în
cunoștința Mea
Și-a petrecut
el viața sa.
Mai apoi
să-nvie iară,
Pe-un pământ
nou să răsară,
Și în veci să
nu mai moară ? »
« - Are
cineva-acest gând ?
Să îmi fie
Sfânt Cuvânt
Pentru Om jos
pe pământ ?
E tăcere. E
adâncă.
Dintr-odată..se ridică în picioare,
Cel ce
pare-un Fiu de Soare.
Plin de-o
umilință sfântă,
Se închină și
cuvântă:
“Iată despre
Mine-i scris,
Vin să fac
tot ce e spus.
Eu
sunt ! cel ce sunt !
eu
sunt..Iisus. »
Hotărârea
s-a-mplinit.
Planul Sfânt
s-a arăduit.
Și-ntr-o
sfântă bucurie,
Se aude-o
melodie.
Este Glasu-Acelui
Soare,
Ce cu-o mare
bucurie
A grăit: “Așa
să fie!
Pentru Om
Lumină Vie.
De acum
până-n vecie.
Da ! Așa să
fie ! »
(Sfârșit...?)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu